Etichete

duminică, 24 februarie 2013

Eu






Numele: Cristina Crăciun

Şederea: Braşov

Anul naşterii: 1980

Zodii: leu european şi maimuţă chinezească.

Ex-profesii: muzeograf, corector, secretară, profesoară

Model de ou preferat: cârligul ciobanului cu sori, cer (modelul 1) şi păunul.

De ce încondeiez: simt că asta ştiu să fac cel mai bine. E greu să faci rău cuiva astfel. O fi un soi de egoism... şi mai e ceva... e o treabă care linişteşte sufletul şi e şi un mister cu ouăle astea. De ce să stilizezi pe ou o vârtelniţă sau cârligul ciobanului?  De ce "cărarea rătăcită" şi nu doar "cărarea"?

Presa scrisă: Dilema veche. Citiţi-o şi nu veţi avea impresia că aţi pierdut timpul de pomană!

Recunosc: am luat premiul I împreună cu Ioana la concursul de ouă încondeiate de la Ciocăneşti, la prima ediţie... prin 2004. Pentru autenticitatea modelelor.

Studii: Şaguna, Literele din Braşov, plus un master …. cam mult pentru ce vreau eu să fac ...

Deviza: Dau dreptatea pentru pace! Sunt în stare să zic că merele sunt pepeni, decât să mă cert că merele sunt mere. Cu limite însă. Nu pot spune că Dumnezeu nu există.

Carte preferată: “Compunere cu paralele inegale” a lui Gheorghe Crăciun.

Poet preferat: Radu Stanca

Îmi place: când fulgeră şi tună…. "Bat îngerii în tobe!" (Voiculescu)

Nu îmi place: să mănânc, darămite să gătesc!.


Participǎri la târgurile meşterilor populari în ţarǎ: Muzeul Ţǎranului Român şi Muzeul Satului (Bucureşti), Muzeul Astra (Sibiu), Deva, Braşov

Participǎri la evenimente culturale în strǎinǎtate:
- galeria de artă tradiţională de la Ambasada României de la Viena 2005,
- târgul de artă contemporană şi religioasă Paris 2005,
- galeria de artă românească organizată de Institutul Cultural Român, Budapesta - inauarie 2006
- atelierul interactiv de creaţie şi spiritualitate românească "Minisatul Sfantul Andrei" la Paris, la Nurenberg şi la Menden, aprilie 2006

Mi-e frică: să merg singură pe munte, de şobolani şi când mi se îmbolnăvesc copiii.

Mă enervez: când aud că pe vremea lui Ceauşescu era mai bine. 

Sper: - să cred în Dumnezeu. Mi s-ar părea cea mai normală formă de existenţă. Încă lucrez la treaba asta.
          - să trăiesc din încondeiat şi din sculptat. Aici e sursa internetică despre sculptat:     http://momlignum.blogspot.ro/
          
No, cam asta e treaba cu mine...

Nu uitaţi să cercetaţi secţiunea CATALOG! Se împrospătează din când în când.



Facerea


Vă daţi seama de cum se încondeiază din poze. Nu că mi-ar fi lene să scriu, dar imaginile vorbesc mai bine decât cuvintele. Sigur mi-ar scăpa ceva.

Folosesc ceara de albine topită într-o "lampă" făcută de tata. Cutia cu ceară stă pe un bec. Asta-i şmecheria. Ceara protejează coaja oului de culorile în care va fi oul băgat.





 


Introduc oul în culoarea roşie.




Pun ceară acolo unde vreau să rămână roşu.




 După ce am pus ceara acolo unde am vrut, introduc oul în culoarea neagră.


  


 La flacăra de la aragaz şterg ceara de pe ou cu hârtie igienică şi iată rezultatul!



Timp de lucru: aproximativ o oră.

Oul poate fi dat cu lac. Unora le place mai mult fără lac. Ar arăta prea comercial.
Altora, dimpotrivă. Lacul dă un soi de adâncime şi de strălucire culorilor.